Traditie Germana

Ziua morților – Revelion
Când s-a terminat munca grea a lunilor de vară și a celor de toamnă, când se apropia iarna cu lungile ei nopți și cu zilele ei scurte, după prima zapada, țăranul a intrat într-o perioadă de odihnă, adunându-și forțele pentru munca ce va urma anul următor.

Ziua morților (1 noiembrie)
După amiaza, târziu, credincioșii mergeau împreună de la Biserică la cimitir, unde preotul ținea o predică și corul cânta cântece comemorative în cinstea celor răposați. Timp de o oră întreagă băteau clopotele. Cimitirul era o mare de flori și pe fiecare mormânt ardeau lumânări, luminând tărzia după amiază de toamnă. Domnea liniștea și se vorbea doar în șoaptă. Oamenii vizitau mormintele tuturor rudelor rugându-se pentru fiecare. Era o ora în care toți cei prezenți conștientizau mai mult decât oricând efemeritatea vieții pământești.

Sfânta Katharina (25 noiembrie)
Atunci avea loc ultima seară de dans până de Revelion.

Moș Nicolae
Moș Nicolae le trezea copiilor sentimente mixte. Aceștia îl chemau în casele lor pentru a le împărți din cadourile lui. De obicei însă, acesta era însoțit de un al doilea personaj, „Krampus”, care era îmbrăcat într-o dulama voluminoasă, purtând cu el un lanț mare, un sac încăpător și o legătură de nuiele. Copiii neascultători erau bătuți iar părinților lor le lasa câteva nuiele ca amenințare pentru cei mici.

Adventul
Adventul reprezenta cele patru duminici înainte de Crăciun. Harnicii credincioși se adunau din toate părțile la slujba de dimineață (Roratemesse). Aceste slujbe implicau aprinderea de numeroase lumânări și cântece specifice Adventului, făgăduind subtil venirea Crăciunului

Ajunul Crăciunului
Era o zi de o mare importanță lăuntrică. Mama împodobea un brad în cameră cu saloane, lumânări, beteală și paiete. În Noaptea Sfântă venea „Pruncul Iisus” cu sfântul Iosif și cu doi îngeri. Cu acordul părinților aceștia prezentau o mică scenetă a ieslei, iar la sfârșit, sfântul Iosif cerea câte un creițar pentru a-și petici pantalonii. Pruncul Hristos purta un veșmant lung și alb ca zăpada, transmițându-le învățături celor mici și lăsându-i să se roage. După plecarea celor patru, copiii își controlau cadourile. După ora nouă erau trimiși obligatoriu la culcare, în timp ce copiii mai mari și adulții se pregăteau pentru slujba de la miezul nopții.

Prima zi de Crăciun
În această zi se oficiau două slujbe: după ora opt Evanghelia copiilor iar la ora zece se oficia Sfânta Liturghie, conținând o frumoasă predică și plină de tâlc, precum și vechi cântece de Crăciun. După amiaza era dedicată vizitelor bunicilor de către cei mici împreuna cu părinții lor.

A doua zi de Crăciun
Simboliza sfârșitul anului de muncă. Se achita orice datorie avută slujitorilor care aveau acum posibilitatea să-și schimbe locurile de  muncă.

Seara de Revelion
Anul se termina cu o slujbă de mulțumire la Biserică. După predică, preotul anunța numărul noilor născuți, al celor decedați și al cununiilor. Pe urmă se vizitau bufetele din localitate, unde aveau loc reprezentații de dans ce se împleteau de obicei cu reprezentații de teatru. Acest eveniment era organizat de pompierii voluntari.

Anul Nou – începutul postului

Noaptea dintre ani
La miezul nopții toate luminile se stingeau pentru scurt timp, clopotele începeau să bată iar în sălile de dans începeau urările de noul an. Pompierii își făceau de asemenea apariția cu urările aferente evenimentului. Apoi s-a continuat dansul până în zori, când li s-au făcut urări și celor care nu au fost prezenți.

Prima zi din an
Obligația copiilor și nepoților în această zi era de a-și vizita părinții și bunicii pentru a le ura un an nou mai bun. De asemenea și rromii din sat mergeau în grupuri din casă în casă făcând urări. Cu această ocazie primeau câte ceva din fiecare lor, de obicei prăjituri sau preparate culinare.

Boboteaza (6 ianuarie)
În după amiaza anterioară avea loc sfințirea apei la Biserica, terminându-se cu binecuvântarea pâinii și a tămâii. În ziua de 6 ianuarie, cei trei crai de la răsărit mergeau din casă în casă și unde erau primiți avea loc un mic joc. Mama sau bunica ascundeau un creițar într-o gogoașă, iar cel care îl găsea era numit regele.

Purificatio Mariae (2 februarie)
Reprezenta sfârșitul iernii și al nopților ei lungi. Dar până la începerea muncilor grele de peste an mai era timp, deoarece urma perioada „țicnită” de carnaval care dura pentru unii până în postul Paștelui. În aceasta perioadă erau admise lucruri care altfel erau de neconceput. Tot acum, nemții se bucurau din plin de seri de dans, de numeroase baluri

Postul – Paștele – Rusaliile

Miercurea Cenușii
Reprezenta prima zi de post din cele 40. Simbolic se desena pe frunțile sătenilor o cruce din cenușa sălciilor folosite în Duminica Floriilor din anul precedent. Cu mai mult timp în urmă postul se ținea mult mai strict decât în ziua de azi.

Duminica Neagră
Duminica înaintea Floriilor. Din această zi, steagurile, poza altarului și lumânările erau învelite cu baticuri sau pânză mov sau neagră.

Duminica Floriilor
Cei mici aduceau crengi de salcie la Biserică pentru a fi sfințite, acestea având apoi rolul unor talismane protectoare. O parte din ele erau duse la cimitir, altele se păstrau în case.

Joia Verde
Se oprea bătaia clopotelor, iar în clopotniță era instalată toaca. Aceasta era bătută de băieți de pe fiecare stradă.

Vinerea Patimilor
Era probabil cea mai strictă zi de post, zi în care era interzisă orice muncă pe pământ. În Casa Domnului avea loc punerea simbolică în Mormânt a Mântuitorului prin punerea Euharistiei pe Mormânt. Credincioșii se rugau l crucea de acolo și o sărutau pe cele cinci răni. Mormântul era păzit cu rândul, fie de pompieri, fie de elevi.

Sâmbăta Mare
În această zi se tăia via și se făcea curățenie generală. Femeile și fetele găteau și făceau mâncare pe aproape toată durata zilei. Seara avea loc o procesiune a Resurecției, care parcurgea întregul sat și se oprea apoi la Biserică.

Duminica Paștilor
Era o zi foarte așteptată, în special de către cei mici, care pregătiseră de cu seara cuiburi din trifoi sau iarbă, în care iepurele urma să pună multe ouă. După masa de prânz, întreaga familie mergea la cimitir și pe urmă la bunici, unde cadourile lăsate de iepure îi așteptau copii.

Lunea Paștilor
Avea loc „stropirea fetelor”. După slujbă, băieții mergeau la fete și le stropeau cu parfum. Aceștia erau pe urmă cinstiți cu lichior și prăjituri. Dacă vremea o permitea, după masa era organizată o excursie peste holde spre a vedea situația semănăturilor.

1 Aprilie
Era ziua păcălelilor.

Sfântul Evanghelist Marcu (25 aprilie)
Era ziua sfințirii fructelor. Credincioșii, împreună cu preotul, vizitau holdele din apropiere și se rugau împreună pentru prosperitatea acestora.

30 Aprilie
Noaptea, băieții obișnuiau să arunce pleavă, paie și frunziș în fața caselor partenerelor lor de dans.

Înălțarea la cer a lui Iisus
Se mai numea și Ziua Eroilor. Localnicii se adunau împreună cu pompierii pentru comemorarea celor pieriți în război.

Rusaliile
În această zi, cei care dormeau mult dimineața erau cusuți de plapumă și batjocoriți.

Înălțarea la cer a Fecioarei Maria (15 august)
În cinstea Fecioarei Maria se împleteau coronițe din spice de orz, ovăz, grâu și flori și se duceau la Biserică.