Traditie Slovaca

Slovacii reprezintă o minoritate care a adus în România o vie credintă religioasă care se păstrează și astăzi. Principalele sărbători și obiceiurile legate de aceste sunt:

Ajunul Crăciunului

Este prilej de reunire a întregii familii. Sărbătoarea începe cu seara de ajun când toți membrii familiei se adună pentru a se bucura împreună de cea mai îmbelșugată masă a anului. Se servește grâu fiert îndulcit cu miere, turtă dulce, covrigi sau turte din făină- opekance (baghete din aluat) și pirohy (colțunași).Sărbătoarea Crăciunului are în centru nașterea lui Isus, fiul lui Dumnezeu și ducerea acestei vești din casă în casă de către numeroasele alaiuri de colindători. Colindele reprezintă un scenariu compus din texte ceremoniale, formule magice, dansuri și gesturi – transmise în case și pe ulițe de către cete sacre - ele vestind nașterea lui Isus, Fiul lui Dumnezeu, urând sănătate, rod bogat și împlinirea dorințelor în noul an. Sărbătoarea continuă cu mese rituale abundente la care iau parte familia și rudele și care continuă și în a doua zi de Crăciun.

Maje - punerea maiurilor

Constituie prilej de manifestare a afecțiunii la tineri. Băieții ridică ramuri verzi pe acoperișul caselor în care locuiesc fete de măritat și împodobesc casele acestora cu flori și crenguțe verzi.
O categorie aparte de conservare a tradiției orale au reprezentat-o șezătorile- locuri de adunare, distracție și  muncă unde îndeletniciri străvechi precum torsul, brodatul, țesutul, încondeierea ouălor cu ață și împletitul pănușilor de porumb au fost transmise din generație în generație, unele ditre ele practicându-se și în ziua de azi: brodatul, încondeierea ouălor cu ață și împletitul pănușilor de porumb.

30 noiembrie- Sfântul Andrei

La slovaci, este ziua Sfântului Andrei este considerată a doua zi a strigoilor, zi potrivită pentru ca viitorul oricărei persoane să poată fi prevestit, cât și pentru punerea în aplicare a unor practici magice. În această zi, în rândul comunităților Slovace, se practică obiceiul ca un bărbat, anterior ales, purtând cu el o bară de fier, să bată la ușa fiecărei case până ce toți cei care locuiau într-însa se trezeau și li se ura ‘Sănătate’. În decursul acestei zile, pe lângă acest obicei, la aceleași case, se mai practica și obiceiul ridicării plăților de către văcarii și oierii care duceau animalele la păscut.

13 decembrie- Sfânta Lucia, a treia zi a strigoilor

Este considerată, dupa ritualul vechi slav, cea mai scurtă zi din an. Săptămânal, sunt organizate diferite ritualuri magice, menite să înlăture răul adus de strigoi și baba-cloanțe. Pentru a se apăra de forțele răului, membrii unei familii Slovace oarecare erau nevoiți să mănânce un cățel de usturoi, cu un altul să își facă o cruce iar apoi să ungă tocurile grajdurilor tot cu usturoi, întrucât Sfânta Lucia era cunoscută ca având obiceiul, în această zi, de a se furișa înăuntrul grajdurilor și de a lua laptele vacilor aflate acolo. Sărbătoarea Sfintei Lucia este un bun prilej pentru fetele necăsătorite de a afla numele baiatului care îi va deveni soț în viitor. Astfel se întâmpla prin intermediul unui obicei, de a scrie pe 12 bilețele numele câte unui băiat, cel de-al 13-lea neconținând nici un nume. Până în ajunul sărbătorii, fetele aruncau câte un bilețel in foc, cel din urmă rămas dezvăluind numele celui predestinat. În cazul în care ultimul bilețel era cel de-al 13-lea, însemna că fata respectivă rămânea nemăritată. Sărbătoarea Sfânta Lucia se continuă cu pregătirile de Crăciun, cu prepararea dulciurilor, în special a turtei dulci.

26 decembrie- Sfântul , primul martir.

Conform tradiției populare, flăcăii Slovaci ieșeau pe cai în această zi, traversau pârâul și întâlneau fetele - care își scăldau picioarele în apele acestuia. Se spune că, în această zi, stăpânul casei Slovace nu are voie sa intre în grajd fără să fi mâncat înainte.

6 ianuarie- Sărbătoarea celor Trei Crai (Tri Krale)

Comemorează venirea magilor la pruncul Isus. Această sărbătoare este mister de lumină, simbolic reprezentată de steaua care a călăuzit drumul magilor. Conform tradiției Slovace, este ultima zi când se mai colindă.

Udatul

luni, în a doua zi de Paști, slovacii evanghelici din România obișnuiesc să practice udatul. Bărbații și tinerii "umblă cu udatul", obicei străvechi specific acestei etnii. Inițial, se obișnuia ca femeile și fetele să fie udate cu apă proaspătă din fântână, însă încet-încet s-a adoptat varianta parfumului, mai practic și bineînțeles mai elegant. În lunea Paștilor fetele sunt udate pentru a fi fertile tot restul anului (astfel, se consideră că fetele tinere udate și biciuite nu au teamă de muncă și că cele mai în vârstă nu se lenevesc). Udătorii sunt invitați în casă unde sunt serviți cu tot soiul de bunătăți. Bărbaților și tinerilor li se oferă pălincă sau vin, în vreme ce băieților mici li se dau ouă colorate și bani.